Miracolul reincarnarii
Adevar sau legenda ?
"Mitul" reincarnarii poate fi regasit la numeroase popoare. Si totusi,
de unde vine el ? Stim doar ca in anul 553 d.Hr., cel de al V-lea Conciliu
Ecumenic de la Constantinopol a anatemizat reincarnarea sustinand ca avem
o singura viata pentru a ne "curata" si a reveni la starea dinaintea pacatului
originar, scotand din textul Bibliei tot ceea ce amintea de reincarnare.
Asta n-a ajutat la nimic, deoarece oamenii s-au grabit sa-si traiasca
din plin, dupa bunul lor plac aceasta unica viata. Cu toata cenzura impusa
de Conciliul Ecumenic textelor originale, pe alocuri s-au mai pastrat
referiri ale lui Iisus Christos referitoare la reincarnare ; cea mai cunoscuta
fiind cea a profetului Ilie care s-a reincarnat in persoana lui Ioan Botezatorul
(Biblia, Ioan 3:1-8; Matei 11:14; Ioan 9:1-3).
De-a lungul timpului, numeroase curente vorbesc despre reincarnare : gandirea greaca promova orfismul, care asocia nemurirea sufletului cu ciclurile de reincarnari ; hinduismul vorbeste in Upanishade despre reincarnare, despre sufletul nemuritor si despre principiul care dirijeaza calatoria Sinelui dintr-un corp in altul, care este legea karmei. Salvarea insemna oprirea revenirii pe pamant, iar nu inmultirea numarului de reinacarnari. In Upanishade se spune ca Sinele ( atman ) se identifica cu Absolutul ( brahman ) numai daca Sinele se rupe de ciclul existentei ( samsara ), adica de sirul de reincarnari succesive si ca omul nu se poate elibera singur din acest ciclu. In Buddhism se spune ca omul se poate elibera si poate accede in Nirvana. Gnosticismul, ipoteza iudeo-crestina care atribuie lui Iisus teoria reincarnarii profetului Ilie in Ioan Botezatorul ; Cabbala ebraica vorbeste si ea despre reincarnare, dar si filozofii moderni.
Considerata ca invatatura spirituala, reincarnarea presupune existenta unei memorii a sufletului in care sunt incluse lectii pe care le avem de invatat in fiecare viata, cu scopul de a evolua. Un mijloc de a patrunde in memoria abisala este regresia hipnotica prin care putem accede la continutul vietilor anterioare.
O dovada de necontestat a existentei reincarnarii poate fi xenoglosia, vorbirea intr-o limba straina, necunoscuta subiectului ; se cunosc numeroase cazuri in care subiectii, sub hipnoza, vorbesc si chiar converseaza in limbi straine, unii dintre ei avand, in stare naturala, mari carente de cultura care fac imposibila cunoasterea unei limbi straine, pe care, insa, in regresia hipnotica o cunosc la perfectie. Indubitabil xenoglosia este legata de amintiri dintr-o viata anterioara. Tot astfel, starea de "deja vu", dar si unele "amintiri" spontane ale copiilor mici dintr-o viata anterioara.
Reincarnarea ne face sa ne punem intrebari si una dintre ele ar fi "de ce sa cunoastem vietile anterioare ?"
Este simplu, pentru a face o psihosinteza a personalitatilor anterioare, constientizand unde am gresit si ce trebuie sa corectam pentru a ajunge in starea pura dinainte de pacatul originar. Astazi, putini cred in memoria sufletului si este de mirare ca se admite mostenirea genetica a trasaturilor fizice si de caracter, dar se refuza recunoasterea mostenirii karmice, ADN-ul nostru spiritual !
Radu Botez - parapsiholog
www.parapsiholog.ro
Copyright © 2007-2008 reincarnare.ro
*Reproducerea neautorizata a textelor sau imaginilor de pe acest site este interzisa.
Preluarea textelor publicate se poate face doar cu acordul General Editor
A.A.P.E.S.